Mesagerii -Palmira

 Solteris! Ne apropiem de finalul ciclului de comunicări din această zonă a Oraşului de lumină Palmira. Ceea ce ne propunem să abordăm în această conjunctură este o lecţie adresată celor întregi, celor care nu au uitat de ei înşişi, de faptul că omul, la nivel de manifestare fizică, este format din două corpuri şi numai împreună ele pot alcătui fiinţa umană. Este poate Cuiul lui Pepelea sau una dintre cele mai complexe lecţii ale existenţei şi care, pentru a o putea percepe, necesită foarte multă răbdare şi, în primul rând, se adresează celor care îşi urmează o cale, o misiune, un drum, despre care într-adevăr se poate spune că există. 

Întregul, la nivel de manifestare, este perceput printr-o aparentă dualitate. În realitate este  vorba de cele două polarităţi ale monadei, sau de cele două feţe ale monedei, împreună alcătuind nu un întreg, ci Întregul. Ciclul din care fac parte şi aceste comunicări se numeşte Principiul Unic, deci ceea ce trebuie înţeles este faptul că unic înseamnă Unul. Acest principiu, la nivel de manifestare, apare în diversitate, manifestare în care fiecare se poate recunoaşte prin trezire drept Fiul sau unul dintre fii, fiecare având posibilitatea să înţeleagă acest lucru. Atunci când Tatăl şi Fiul devin Una, se poate spune că Spiritul se manifestă, Spiritul reprezentând voinţa, cea care imprimă un anumit sens evoluţiei fiinţei, deci Fiului, prin Tatăl  Principiul cu care una este. Cei care au ajuns aici se pot recunoaşte în tot ceea ce există şi pot realiza această legătură, care există între toţi şi toate, prin faptul că provin din aceeaşi unitate absolută. Tematica Întregului este deosebit de complexă tocmai prin simplitatea sa, necesitând perceperea subtilităţii existenţei şi o anumită curăţenie interioară pentru care au fost date deja o serie de metode, argumentate prin necesitatea firească a prezentului, dată de trecerea de la o civilizaţie la alta, deci de la o vibraţie la alta, în sensul normal al progresului.

Fiecare entitate are acces la creaţie, însă poate să practice dinamica materializării ei numai fiind întreg, adică realizând un echilibru dinamic între cele două polarităţi ale monadei. Nu este greu, însă necesită ca spiritul să iasă din starea de moleşeală, de conservare la care a fost supus în ultimele mii de ani pe Geea, pentru a se putea manifesta în adevăratul sens al cuvântului  de a continua creaţia prin credinţă, în legalitate, după cum o poate înţelege el. La nivelul actual al societăţii terestre, cuplul sau această realitate a vieţii realizată împreună, deci în două corpuri, este confundat cu un contract social, cu instinctul sau cu o exagerare a pasiunilor. În realitate, nu există un scop, cât un sens, nefiind vorba nici de a crea familii, nici de o privare de libertate sau de asumarea unei responsabilităţi serioase, ci de însuşi sensul firesc al dinamicii. Între două polarităţi, evoluţia solicită o permanentă stare de dinamică, de contradicţie, din care, prin compararea a două lucruri, să se manifeste cel care este mai bun. Din imaginea Yang a unei situaţii şi din cea Yin se poate decide într-adevăr monada, deci acea soluţie viabilă atât pentru partea Yin, cât şi pentru cea Yang, prin unitate, valabilă la nivel universal, deci în armonie cu Planul Divin. În decursul a mii de ani, fiecare dintre voi a îmbrăcat şi corpuri Yin şi corpuri Yang, având diverse semne astrologice dominante în tema natală, în sensul dominanţei unei anumite polarităţi. Prin evoluţie, foarte multe entităţi au ajuns în situaţia de androginat, în care cele două polarităţi se află foarte aproape de ponderea egală, ceea ce se numeşte linia de mijloc. Bineînţeles că egalitate nu are cum să existe, dar această apropiere conferă entităţii un echilibru interior şi o posibilitate de înţelegere holistică a realităţii, indiferent de vehicolul fizic care o îmbracă. Sunt acele entităţi care nu se mai confundă cu corpul fizic, ci îl înţeleg ca Templu, în care Spiritul este veşnic viu. Sexul este actul prin care două entităţi revin la trăirea întreagă, recunoscând Principiul care este în toţi şi în toate, recunoscându-se întregi în diversitate, de aceea putem spune că este cel mai sacru act al manifestării, care poate fi confundat cu starea de rugăciune sau de meditaţie. Sunt aspecte care trebuie privite în afara elementelor senzoriale, prin subtilitatea lor, pentru că OMul face parte oricum din acest plan al unităţii Universale, dar dominanta unei polarităţi, în sensul lipsei alternanţei cu cealaltă polaritate, blochează evoluţia. Este situaţia la care s-a ajuns astăzi prin împărţirea societăţii în femei şi bărbaţi, acestea fiind concepte care definesc forma, dar nu atât de formă este vorba, cât de o mentalitate distructivă care a format două tabere, deşi în realitate este vorba de flancurile diferite ale aceleiaşi unităţi, pentru că această realizare a întregului nu înseamnă realizarea mai multor întreguri, căci fiecare cuplu trebuie să fie Întregul, nu un întreg, şi nici nu are cum să existe aşa ceva, căci unitatea este una.

Să luăm, deci, o imagine simplă a manifestării diversităţii. De la etapa de jumătate, deci a existenţei într-un singur corp, prin apropierea de cel cu care se cuplează perfect, se realizează poarta spre înţelegerea puterii universale, deci a Iubirii care nu are adresă sau posesivitate, ci este recunoaşterea unităţii în diversitate, în întregul ei. Astfel, se poate vorbi de mai multe cupluri în sensul individualizării, dar de un singur întreg, căci din Unul pornesc toţi şi toate şi Unul se află în toţi. A realiza acest nivel de conştienţă oferă oricărei fiinţe recunoaşterea în întregul Univers, deci universalitatea. Puteţi înţelege astfel că Iubirea nu poate fi confundată cu una din polarităţi, cu plăcerea sau neplăcerea, ci este puterea universală, forţa care vă poate aduce în situaţia recunoaşterii în toţi şi în toate. Faptul că puteţi contacta/cunoaşte realitatea şi puteţi evolua, într-adevăr, numai împreună, numai întregi fiind, poate fi surprinzător pentru omul de azi, transformat în atribut, confundându-se cu materia. Căci pot avea acces la cunoaştere numai cei care trăiesc monada, altminteri având acces numai la jumătăţi de adevăruri. De altfel, putem constata cum, în societatea terestră, această evoluţie tehnologică în detrimentul celei spirituale este pe fondul unei mentalităţi patriarhale, rezultatul fiind o stare de violenţă, de neînţelegere a elementelor subtile ale existenţei. Este faţeta pe care entităţile preponderent Yin o pot reda societăţii creând acest echilibru care poate oferi un sens existenţei (de altfel, simbolul spiritului este Yin), acea linişte, pace, armonie, în care voinţa poate dinamiza orice proces, continuând creaţia în firescul jocului cosmic guvernat de aceleaşi legi eterne, valabile dintotdeauna şi pentru totdeauna. 

Imaginea contradictorie pe care o oferă astăzi ştiinţa şi religia, aparent în opoziţie, în fond doar contrazicându-se prin separarea lor, interzice orice posibilitate de cunoaştere. Epoca în care se intră va implica, la nivel de manifestare, un maxim tehnologic pe fondul unei continue evoluţii spirituale, deci acea monadă care implică sensul perfecţionării continue. Dar de aceeaşi răbdare este nevoie şi în actul erotic în care, pentru a fi înţeles, trebuie realizat controlul erotic, deci la entităţile dominant Yang  controlul ejaculării, iar la cele dominant Yin  cel al orgasmului, între cele două jumătăţi fiind generată acea lumină care, pas cu pas, poate fi amplificată. Realitatea sexului este la fel ca şi respiraţia, la fel ca şi alimentaţia, aici nefiind vorba nici de excitaţie, nici de hedonism (de altfel acestea fiind efecte secundare care pot fi controlate), ci de realizarea unităţii. La nivel social, întâlnim aceeaşi situaţie între spiritualitate şi materie, între tehnologie şi credinţă. Yangul dinamizează Yinul, iar Yinul echilibrează Yangul. La nivel intim, femeia  ca să spunem astfel  este mai aptă sexual decât bărbatul, deci implicit poartă această responsabilitate a sexului, fiind de fapt cea care trebuie să aibă răbdare, să-şi educe partenerul în sensul firesc de a-şi putea controla energia. Varianta cealaltă, la modă astăzi, este aceea a exterminării partenerului, căci prin exagerarea excitaţiei, prin realizarea finalităţii actului erotic, se determină devitalizarea şi de aici, pas cu pas, bătrâneţea şi moartea. Femeia este cea în măsură ca, în locul plăcerii, să înţeleagă răbdarea şi responsabilitatea acestui act, în care sunt conţinute legile vieţii sau ale nemuririi. Astfel, prin înţelegerea acestui act, omul va avea acces la o existenţă de mii de ani în Planul Fizic prin care, pas cu pas, într-adevăr, se va putea vorbi de cunoaştere şi de revenirea la sensul normal şi firesc al evoluţiei. De altfel, imaginaţia, idealurile, aparţin  în general  generaţiilor tinere, care încă au acces la energia universală, în timp ce entităţile care au atins o anumită maturitate, din pricina devitalizării prin sex, au ajuns la o impotenţă mentală, deci în imposibilitate de a mai înţelege realitatea sau de a o putea controla. Este chiar situaţia în care se află mii de savanţi, de oameni politici, de entităţi aflate în punctele de decizie, de care depind milioane de nevinovaţi, dar care, prin necunoaşterea acestor elemente simple ale existenţei, şi-au interzis accesul la posibilitatea de a fi pe fază, de a înţelege dinamica elementelor şi de a le putea corecta. Aceasta nu reprezintă o excepţie, fiind vorba de o situaţie deja generalizată, ignoranţa asupra acestui domeniu sacru confundându-se astăzi cu erotismul. 

De altfel, sexul nu este atât un domeniu, cât o funcţie vitală, la fel ca şi respiraţia, dar care, într-adevăr, implică ambele corpuri, iar cei care nu realizează această realitate putem spune că nu trăiesc, chiar dacă formal sunt prezenţi în Planul Fizic. Trecerea de la supravieţuire la trăire trebuie materializată pas cu pas, cu acea răbdare a divinităţii care şi-a adus aminte că este. Între manifestare şi realitate încă mai există un zid al ignoranţei, al necredinţei, al conceptelor şi interpretărilor, dar pas cu pas el poate fi înlăturat, la fel cum a şi fost construit. Pot fi date anumite metode la acest nivel, dar care devin funcţionale numai prin particularizare, căci putem asocia acest act cu ceea ce face entitatea în primii şapte ani de existenţă în Planul Fizic, deci pas cu pas învaţă mersul şi atâtea elemente fireşti ale vieţii. A învăţa ce înseamnă existenţa împreună necesită aceeaşi răbdare. Este ca şi cum aţi învăţa din nou să trăiţi, şi sunt necesari tot 7 ani pentru a înţelege acest lucru. Sunt 7 ani care, spre deosebire de cei 7 ani de acasă, sunt 7 ani de recunoaştere a casei universale, pentru a reînvăţa Iubirea, a recunoaşte realitatea. Prima etapă la care ne-am referit vizează recunoaşterea manifestării. Cea dea doua etapă e cea a realităţii în manifestare. Prima corespunde încarnării sau primei naşteri, iar cea dea doua în ordine firească poate fi realizată numai după a doua naştere, când entitatea este suficient de responsabilă pentru a putea lucra cu energia cosmică direcţionată în sensul firesc al continuării creaţiei... De aceea, acest aspect poate fi înţeles numai în urma unei desconspirări prin a şti cine eşti, printr-o alimentaţie corectă şi prin folosirea Jurnalului. Într-adevăr, chiar şi primii doi termeni în sensul de evoluţie  Alimentaţia şi Jurnalul  sunt prea puţin cunoscuţi, şi cu atât mai puţin cel de-al treilea element al triadei manifestării  sexul  poate fi privit într-un mod realist, deci legal. Suntem siguri că intuiţi cât de mult aveţi de lucru cu voi, şi cât de puţin timp aveţi pentru a vă plictisi, şi puteţi fi siguri că revenind la lege vă veţi mira şi voi cum de aţi avut timp să fiţi mofturoşi, să fiţi leneşi, să aşteptaţi, când tot ce este al Tatălui este şi al vostru, însă aceasta cu răbdare şi nu în sensul de critică, căci ne adresăm celor lucizi, care înţeleg dincolo de cuvinte posibilul înfăptuirii.

Paralela pe care am făcut-o între religie şi ştiinţă, privită din acest punct de vedere al monadei reprezintă aceeaşi situaţie, în care partea Yang a luat-o înaintea părţii Yin, astfel încât sa ajuns la o tehnologie extraordinară, dar fără ca şi conştiinţa omului să se trezească, deci fără a realiza responsabilitatea pe care o are şi sensul în care poate folosi această putere tehnologică în evoluţie altfel decât pentru producţie, pentru alimentaţie şi cât de cât pentru un confort. Astfel s-a ajuns la dezechilibre, la anomalii ale ansamblului societăţii terestre, prin dezvoltarea de lucruri extraordinare, dar pe spinarea unor entităţi care nu au condiţii elementare de bază materială. Milioane de copii mor de foame în fiecare an, şi aici nu este vorba de copii, căci oricum nu există, şi nici de moarte, căci nici aceasta nu există, ci de această restricţie absurdă, opusă evoluţiei, astfel încât foarte multe entităţi au ajuns să mediteze bine dacă mai are vreun sens să se încarneze pe această planetă, ştiind că situaţia de pe Geea nu oferă condiţii de evoluţie, ci mai degrabă de involuţie. Ceea ce se întâmplă în această epocă prin trecerea de la o civilizaţie la alta, este că foarte multe entităţi, pentru a surprinde acest moment al transformării  Judecata de Apoi, cum este numit metaforic , se încarnează tocmai pentru a participa la aceste evenimente, dar este absurd cum în anumite zone ale Geei nu găsesc cele mai elementare condiţii din pricina unei dezorganizări mondiale, în care cei aflaţi în punctele de decizie, fiindule lor bine, au uitat că rolul lor acolo este tocmai acela de a face ca tuturor să le fie mai bine, şi nu de a-şi apăra cariera sau anumite beneficii în plan material.

Trebuie înlăturată această dihotomie între ştiinţă şi religie, căci numai un om treaz poate folosi corect o tehnologie, la fel cum progresul tehnologic mai poate fi realizat numai prin recunoaşterea elementelor subtile ale realităţii, prin înţelegerea materiei ca formă de condensare a spiritului, ceea ce înseamnă renunţarea la materialism. Odată realizat acest act, pas cu pas va duce la formarea acelei tehnologii cu randament de 100%, care poate fi descoperită sau creată numai prin revenirea la forţa mentală, la forţa Christică din fiecare. Atunci, într-adevăr, veţi putea înţelege, veţi putea realiza că Universul este deschis tuturor, că nu sunteţi izolaţi pe o planetă, ci veţi avea acces la orice, oriunde, oricând.

Cu această comunicare încheiem primul pas din ciclul comunicărilor din Zona Palmirei, în acest an 1995, după datarea terestră (Universul neavând dată...), cu acelaşi apel la luciditate, la bun simţ, la normalitate. Este anul de cumpănă al Apocalipsului, care marchează trecerea în cea dea doua parte a acestuia. În ciclul de comunicări care urmează vom aborda pe rând domeniile sociale cu care sunteţi obişnuiţi, în ideea de a vă oferi imaginea dinamică a evoluţiei lor şi perspectiva care le aşteaptă, de asemenea raportat la evoluţia fiinţei umane. Vom trece în revistă, pe rând, toate aceste structuri colos ale societăţii terestre  comerţul, industria, agricultura, politica, armata  şi aşa mai departe. Este necesar un astfel de rechizitoriu pentru a preîntâmpina un şoc vibraţional pe care, în stare de anestezie, îl puteţi percepe inconştient, fără o posibilitate de a putea controla aceste procese. Ne facem datoria ca şi în al doisprezecelea ceas, cei lucizi care vor citi aceste rânduri să dea dovadă de o minimă responsabilitate, prin înţelegerea situaţiei, pentru a evita un holocaust mondial.

Deci, din această zonă a Palmirei, echipajele sumeriene, echipele Confederaţiei Galactice şi Echipa ELTA din dimensiunea astrală vă urează succes, iar ceea ce putem spune este că "Misiunea România" (ca să configurăm un generic comun) îşi face datoria. Suntem convinşi că tot mai mulţi dintre voi, mai ales cei aflaţi în Zona Românească, vă veţi înţelege responsabilitatea şi, cu răbdare, prin acel minim efort, cu discreţie şi bun simţ, veţi răspândi această informaţie pe întreaga planetă astfel încât, împreună, să putem depăşi această etapă a evoluţiei, pentru ca odată cu intrarea în Epoca Vărsătorului, Fiul OMului să se recunoască a fi una cu Tatăl, continuând creaţia prin credinţă în Templul Absolut al Vieţii  Universul. Solteris!

 Va urma ,
Sursa" Viata pe Geea"

Confederatia Galactica - SaLuSa- aprilie 22, 2011

Acum, ca ati inceput sa vedeti faptul ca voi manuiti o putere imensa, vedem inceputul multor miscari ce va vor orienta pe directia schimbarilor referitoare la modul in care sunteti guvernati. Autoritatile sunt de multa vreme speriate de intentia voastra colectiva de a face lucrurile asa cum voi doriti. Aceasta este evident de multi, multi ani, chiar si demonstratiile pasnice fiind interzise. Astazi voi ati concluzionat, ca decat daca luati lucrurile in propriile maini, este putin probabil sa va vedeti intrunite aspiratiile. Pacea a fost un aspect foarte important pe agenda voastra de atat de multa vreme, insa ea a fost ignorata de catre Cei intunecati, care s-au folosit de razboaie pentru a va inrobi. Acum, cand rabdarea voastra s-a sfarsit, nivelele de constiinta sunt de asa natura incat ele rascolesc oamenii, care se apropie de punctul de “fierbere”. Ceva trebuie sa se petreaca foarte curand, iar noi vom fi in urma voastra, sustinandu-va, deoarece incheierea tuturor razboaielor si a ostilitatilor trebuie sa se petreaca. Nu exista loc in viitor pentru energii atat de joase, si cu siguranta nu in dimensiunile mai inalte, adevarul fiind ca acestea nu pot exista in acele dimensiuni. Cu banii si energiile ce au fost irosite pe razboaie, ati fi putut in schimb sa aveti o lume fericita si multumita, plina de oameni care sa fi trait in siguranta si bucurandu-se cu totii de avutia acestei lumi. Acea experienta va deveni curand realitatea voastra, pe masura ce actiunea de purificare, care are acum loc, inlatura energiile joase, ce au hranit monstrul razboiului.
Oamenii sunt predispusi la iesiri emotionale, insa starea lor de spirit naturala este una de co-existenta pasnica. Au fost Cei intunecati cei care au perpetuat o stare de separare si divizare a oamenilor, unii impotriva celorlalti. Acum voi realizati cum ati fost pacaliti de eoni de timp, si ati realizat ca inamici au fost creati acolo unde ei nu au existat inainte. La nivelele voastre voi ati luat initiativa si urmariti sa reconciliati relatiile dizarmonioase, calatoriile in jurul lumii deschizndu-va ochii la cat de usor este sa va intelegeti unii cu ceilalti. Toleranta diferentelor dintre voi a depasit barierele culturale si cele de credinte religioase. Pentru multi judecata a fost lasata deoparte, mai ales acolo unde respectivii au realizat ca prin incarnari repetate, ei au experimentat viata in multe tari diferite. Dragilor, aceasta nu este decat oportunitatea pe care viata v-o ofera de a reunii intreaga omenire, aceasta realizand Unicitatea a toate cate exista. Ca si indivizi, voi nu puteti face acest pas cuantic in dimensiunile mai inalte, decat daca ati depasit prejudecatile si judecata si decat daca puteti sa ii transfigurati pe ceilalti in Iubire si in Lumina.
Ascensiunea nu vi se ofera pe tava, ea trebuind sa fie meritata prin aplicarea Legilor Universale. Cu aceasta vine o rafinare a energiilor voastre si voi sunteti in sfarsit pregatiti sa parasiti nivelele vibrationale, care nu mai intrunesc nevoile voastre. Este o progresie naturala, care vine la cei care urmaresc inaltarea, simtind ca Pamantul nu este adevarata lor casa. Intr-adevar, voi ati putea intreba a cui casa este el, la inceput voi toti venind de pe nivele mai inalte. In cea de-a treia dimensiune Pamantul este casa voastra temporara, pe durata acestui ciclu, care dupa cum stiti este pe cale de a se incheia. Multi vor ramane cu Mama Pamant dupa Ascensiune, in timp ce alti isi vor reintalni din nou familiile lor reale. Ei vin din multe civilizatii raspandite peste tot in Univers. Voi ii veti regasi in Federatia Galactica, si adesea ei sunt tocmai aceia care au avut o contributie in evolutia voastra. Deci veti vedea ca noi suntem departe de a va fi straini voua.
Realizati voi ca sunteti influentati de legaturile voastre din Spatiu si ca subconstient, de exemplu, voi copiati vopsirea parului in rosu si verde, culori ce nu sunt in mod normal intalnite pe Pamant. Acelasi lucru se aplica si in cazul culorilor pielii, moda si muzica. Voi sunteti un adevarat amestec de Fiinte Galactice, care cu claritate v-au influentat preferintele. Atunci cand vom atinge faza in care sa puteti accepta diferite feluri de Fiinte, voi veti fi chiar intrigati de aspectul acestora. Tineti minte ca diferitiele forme si marimi sunt uneori rezultatul direct al unor factori cum ar fi gravitatia. Dupa cum se si petrece, voi sunteti asemanatori cu multe Fiinte Galactice, desi exista tendinta din partea lor de a fi mai inalte putin. Unele pot fi definite ca barbati ori femei, insa nu intr-o directie strict fizica, asa cum voi o intelegeti. De fapt, nu este neobisnuit pentru Fiintele Mai Inalte sa fie androgine. Va fi minunat atunci cand veti intalni Prietenii vostri Galactici si unul dintre aspectele cele mai izbitoare pentru voi va fi iubirea specifica pe care acestia o emana. Este foarte real si ei sunt cel mai probabil aceia care au atins starea de Constiinta Cristica.
Indiferent de sacrificiile pe care voi simtiti ca le faceti acum, fiti convinsi ca fiecare farama de efort va merita cu prisosinta. Voi sunteti atat de aproape de a ascensiona si doar in cat ai clipi din ochi, aceasta va fi la voi. Noi am spune ca ea este cu mult mai extraordinara decat va imaginati, si viteza cu care schimbarile vor avea loc va fi remarcabila. Noi vrem sa punem deoparte curatirea Pamantului si sa ne concentram in a va pregati pentru Ascensiune. Noi stim ca voi sunteti obositi sa asteptati, insa majoritatea dintre voi suntei acum aici special pentru aceasta perioada, si ati fost de acord sa participati la munca in numele Luminii, pentru a-i ajuta pe altii sa ascensioneze. Multi sunt vindecatori, insa voi sunteti ceruti la toate nivelele diferite, deci sunteti in locul potrivit, in momentul potrivit pentru a ajuta. Cum altfel sa fi venit pe Pamant in vremuri atat de memorabile, daca nu pentru a lua parte la aceste emotionante schimbari ce va asteapta in viitorul apropiat. Voi aveti atata experienta si talente pentru a oferi celorlalti, si fiti siguri ca ele sunt cunoscute si vor fi folosite. Daca inca nu ati fost chemati sa va oferiti ajutorul, asteptati sa va vina randul si voi nu veti pierde oportunitatea voastra. Chiar se ajunge intr-o situatie in care sa fie nevoie de toata lumea («“all hands on deck” situation», eng., n.t.). Fiecare contributie este binevenita si amintiti-va ca fiecare dintre voi este unic si nimeni nu poate face exact ceea ce faceti voi, in particular.
Perseverati si nu lasati garda jos. Cei intunecati poate ca au pierdut batalia, insa influentele lor raman in continuare si se vor atasa oricarui suflet, care este deschis si care nu este chiar cu totul al Luminii. Furia este inca o energie foarte daunatoare si ati face bine sa nu va deteriorati campul vostru auric, permitandu-i acesteia sa va scape de sub control.  Ganditi-va de doua ori inainte sa izbucniti intr-un acces de furie, si aflati ca aceasta va raneste pe voi cat si pe oricine altcineva. Parasiti confruntarea si nu fiind lasi, ci micsorand orice sansa ca aceasta sa devina ceva serios. Chiar mai bine, lasati ca iubirea voastra va neutralizeze orice sansa ca energiile negative sa devina periculoase. Frumusetea unei asemenea situatii este de a putea sa va realizati munca, fara a atrage atentia asupra voastra.
Sunt SaLuSa din Sirius si este atat de placut sa ma pot adresa voua intr-o maniera care este prietenoasa si informala. Va Binecuvantez pe voi Toti cu Lumina si Iubire.

Iţi mulţumesc SaLuSa.
Mike Quinsey.

Website: Tree of the Golden Light
Traducere: Sorin
http://www.galacticchannelings.com/romana/mike22-04-11.html

Mesagerii- Palmira

Solteris! Trebuie să continuăm, trebuie să mergem înainte, pentru milioane de oameni, pentru milioane de nevinovaţi care, din pricina ignoranţei şi a necredinţei, sunt condamnaţi să continue o stare fără nici un fel de conştiinţă, o practică fără nici un fel de funcţionalitate, şi aceasta pentru ce? Efectiv, pentru ce fiinţa cea mai extraordinară de pe Geea a ajuns la un astfel de comportament? Nici în sus, nici în jos, nici la dreapta, nici la stânga, sunt acele oscilaţii în care schimbarea se vrea să fie în bine, dar dacă se poate cu cât mai puţin efort, continuând o stare de a conserva ceea ce este împotriva prezentului. Este un paradox, efectiv un paradox, căci răbdarea nu înseamnă aşteptare, ci este acel efort în care zi de zi, pas cu pas, puteţi să refaceţi drumul până la locul de unde l-aţi pierdut, tocmai ca să puteţi continua. Această refacere, această revenire la Tatăl, la unitate, la principiu, la voi înşivă de fapt, este acea etapă dinaintea lui "a merge", în care trebuie să vă vină să credeţi că existaţi. Deci, continuăm seria comunicărilor din această zonă a Palmirei, acelaşi oraş sumerian care se suprapune cu centrul cosmic al Geei. 

În lecţia anterioară ne-am referit la situaţia regnurilor inferioare. Prin adoptarea unei atitudini normale în raport cu acestea vor dispărea ocupaţii ca vânătoarea şi pescuitul, de asemenea abatoarele, industria conservării cărnii şi toate produsele alimentare bazate pe crimă. De aici încolo, fiecare va trebui să-şi asume responsabilitatea fiecărui gest, şi mai ales atunci când deranjează alte sisteme. Relaţiile dintre sisteme, ca manifestare a existenţei, a posibilităţilor de cunoaştere, de elaborare, pot fi redescoperite prin punerea la punct a parametrilor cosmici, deci prin spiritualizarea Templului fizic, pas cu pas urmând, prin procesul de individualizare, revenirea la dimensiunea realităţii, la posibilitatea de a continua creaţia. 

Vom discuta de această dată relaţia între sisteme care, pentru a fi în legalitate, trebuie mai întâi să se realizeze între sisteme cunoscute, în sensul real al autocunoaşterii şi, de asemenea, în posibilitatea de continuă corecţie ca manifestare a evoluţiei şi a responsabilităţii fireşti a existenţei. Deci să pornim de unde ne aflăm, nu de unde vrem să ajungem. Acest haos prezent la nivel social este determinat tocmai de această situaţie  că nimeni nu ştie cine este, continuând un drum, o cale care nu-i aparţine şi care constituie o deviere, ca urmare a adaptării la parametrii tradiţiilor, deşi acestea sunt distructive şi, prin consecinţe, arată din ce în ce mai clar că drumul pe care îl urmaţi se înfundă. 

Structura socială actuală, bazată pe instituţii, a creat, pe de o parte, o dependenţă a OMului de acestea şi, pe de altă parte, o interdependenţă între ele datorită specializării, deci fragmentării realităţii absolute în manifestare. Această exteriorizare într-o multitudine de elemente, iar apoi interpretarea lor, nu duce decât la amplificarea unei stări de haos în care libertatea, sau cel puţin termenul de autonomie, sunt cunoscute numai teoretic, dar practic sunt încă nerealizate la nivel de trăire. Puteţi realiza aceasta prin propria voastră recunoaştere. Deci, tot ceea ce vedeţi manifestat provine din aceeaşi unitate care, practic, în cărţile sfinte este denumită Tatăl, sau Dumnezeu, sau Principiul. Astfel, se poate înţelege că această diversitate, la nivel fizic, este unitară în plan divin, unde ceea ce este mare este ca şi ceea ce este mic, ceea ce este mult e ca şi ceea ce este puţin, prin aceeaşi realitate a imaginaţiei, reprezentând un cuvânt, deci o imagine. Ne aflăm, într-adevăr, la începutul unei epoci care, în majoritatea cazurilor, este percepută numai prin disfuncţionalitatea metodelor aplicate în alte epoci, fără înlocuirea acestora cu ceva mai bun. Situaţia actuală, în care se realizează trecerea de la o civilizaţie la alta, diferă prin faptul că nu mai poate fi dată o metodă generală, instituţionalizată, mecanică, ci fiecare trebuie să-şi dea metoda, fiecare trebuie să-şi desconspire calea pe baza Legilor Universale, a informaţiei care se manifestă în prezent prin atâtea canale. Însă ceea ce trebuie înţeles este faptul că ea nu funcţionează decât dacă este particularizată, particularizarea făcând parte din procesul de individualizare, iar comunicarea, colaborarea dintre două sisteme fiind în sensul universalizării. Tocmai de aceea, informaţia cu care venim nu este despre ceea ce facem noi sau ce metode aplicăm noi la nivel particular, ci reprezintă soluţii universale adresate societăţii terestre în sensul desconspirării transformărilor actuale, dar care pot fi înţelese numai prin particularizare. Fiecare are un unghi de vedere asupra realităţii, şi acesta este unghiul din care poate vedea lumina, care se află de fapt pretutindeni.

Ceea ce trebuie să regăsiţi prin voi înşivă este propria imagine asupra realităţii. Nu este greu sau complicat, ci simplu şi complex. Necesită acel efort de bun simţ, de a renunţa la copiere, la stări de aşteptare, de contemplare, de idolatrizare, lipsite de originalitate şi impuse în societate de entităţi care refuză să evolueze sperând că pot bate pasul pe loc conservând de fapt lenea, indiferenţa şi propriile lor interese. Chiar cu toate acestea, sute de milioane de oameni caută o soluţie de mai bine, caută un sens real al existenţei, o bucurie firească, o motivaţie a ceea ce este în propria lor trăire. Definiţii nu au cum să fie date şi nici nu avem dreptul să vă judecăm, nu facem altceva decât să dăm glas consecinţelor prin banalul act de a constata şi în acelaşi timp de a vedea cauza efectelor care au ajuns să vă apese, acoperind ca o ceaţă lumina spiritului vostru, înfundându-vă urechile la auzul acelei voci curate care vorbeşte prin voi, vocea Christului din fiecare. Soluţiile pe care le dăm nu au o natură socială, ci particulară, căci pot fi folosite numai prin particularizare, urmând ca în mod logic, prin schimbarea fiecăruia dintre voi, relaţiile şi viaţa socială să poată deveni mai bune, mai normale, mai fireşti. Nu avem cum să vă criticăm, ci o fac consecinţele, faptele voastre. V-aţi adaptat la rău, dar aţi fi văzut că se poate la fel de simplu şi cu binele, însă pas cu pas, cea mai dificilă etapă fiind de fapt cea a schimbării polarităţii, care este zona cea mai oscilantă în cadrul programului universal de revenire la realitate, punând entităţile întro situaţie de sensibilitate deosebită atât ca bază pentru folosirea capacităţilor latente prin trezirea lor, cât şi ca posibilitate de înţelegere profundă a realităţii. Revenirea de la gândire la puterea cuvântului este un proces care se poate realiza numai cu ajutorul scrisului, deci al Jurnalului, şi cu cât mai multă răbdare, pentru ca aspectele subtile să se poată manifesta la modul util, prin elemente normale, fără spectacole gratuite, ci printrun control mental de bun simţ. Conceptele, atributele care vă limitează sunt lucruri care nu există, deci să renunţaţi la ceea ce nu există, la prima vedere nu ar fi prea dificil, dar practic dificultatea constă în a da la o parte aceste elemente, unul câte unul, astfel încât să puteţi să le înlocuiţi cu ceea ce este, deci cu opusul lor, pas cu pas, întro anumită ordine, care, de data aceasta, este particulară şi depinde de voi înşivă, de sinceritatea cu care o realizaţi.

Astfel, cu răbdare, limitele pot fi înlocuite cu libertatea, suferinţa cu bucuria, egoismul cu altruismul şi aşa mai departe, acest proces necesitând răbdarea în care fiecare înlocuire să fie verificată şi în practică, astfel încât să aveţi posibilitatea unei permanente corecţii în cadrul acestui circuit cauză efect, arătându-vă exact paşii care trebuie urmaţi pentru a nu merge prea repede sau prea încet, ci în ritmul vostru care, într-adevăr, este particular. Importantă nu este viteza, ci mişcarea, dinamica, creaţia. Ceea ce nu se mişcă, ceea ce încearcă să vă conserve, nu face decât o încercare împotriva legii, fapt care se poate vedea la nivel social, căci încercarea de a menţine tradiţii fără a le înlocui cu ceva mai bun duce la consecinţe din ce în ce mai dramatice, în care sunt antrenate milioane de entităţi nevinovate, într-un vârtej care vă îndreaptă spre desfiinţarea creaţiei, în loc de continuarea ei întrun sens constructiv. 

Puteţi numai dacă vreţi, iar pentru a putea e suficient să vreţi şi, pas cu pas, progresul va deveni din ce în ce mai evident. Important este ca, realizând binele, să nu vă opriţi, căci binele nu este o stare care să conserve realitatea, ci este un sens. Lipsa condiţiilor cu care se confruntă majoritatea populaţiei, cel puţin în Zona Românească, va determina revenirea la parametrii realităţii universale, ai posibilităţilor de creaţie, deci şi ai condiţiilor materiale, astfel încât atunci când acestea vor exista, ele vă vor oferi şi sensul, redobândirea lor pas cu pas punându-vă în situaţia de a fi lucizi, deci implicit de a le folosi, şi cu cât folosiţi mai mult, cu atât veţi avea mai mult. În acest sens, celui bogat, bogăţia îi va spori, iar cel sărac va deveni şi mai sărac, bogăţia materială fiind o reflectare a bogăţiei spirituale. În societatea terestră, bogăţia fiind privită şi ca o modalitate de a profita, de parveni, de a conserva o stare de lene, determinând o permanentă stare de ilegalitate şi de deranjare a altor sisteme, ar exista impresia că cel care e mai rău ar avea mai mult, dar în realitate cel care înşeală, cel care (se) fură, pierde şi ceea ce avea. Astfel, căpătând lucruri care nu-i aparţin în urma efortului său mental, el plăteşte de zece ori toate acestea, sacrificând-uşi sănătatea pentru banii cu care să cumpere medicamente, dându-şi libertatea pentru o aşa zisă deşteptăciune academică, înţelepciunea şi sinceritatea pentru o clipă de plăcere în cadrul actului erotic, devitalizându-se pentru frumuseţea ambalajelor, bătându-şi joc de realitatea procesului alimentar, pe un asemenea fond continuând ritualuri aşa zis spirituale, lipsite de orice raţiune şi care nu fac decât să alimenteze orgoliul şi carierele unui alt cler, de această dată religios. Se poate, dacă nu sunteţi împotrivă, ca toate acestea să fie înlocuite cu sensul real al binelui, realizat cu încredere, cu răbdare şi cu cât mai mult bun simţ. Evoluţia nu este un scop, ci un sens, de aceea nu au nici un rost fanatismul, seriozitatea, impunerile. Priviţi la copiii din jurul vostru: cu câtă pasiune se joacă, deşi sunt la fel ca şi voi! Păstraţi-vă acest joc şi reveniţi la maturitate, căci aparţine firescului. Prin revenirea la parametrii cosmici ai existenţei scăpaţi de limitarea aparţinând bolilor, morţii, suferinţei, de conceptele de spaţiu şi de timp, realizând acea dimensiune eternă şi posibilităţile de a învăţa, dar de a vă şi distra, de a putea într-adevăr să trăiţi.

Transformările care au loc la nivel de civilizaţie vă implică pe toţi în aceeaşi măsură, de aceea se poate spune (dar numai atunci când toţi oamenii vor deveni lucizi) că OMul s-a trezit sau a înviat, de altfel acesta fiind şi unul din mesajele pe care Isus, acest minunat învăţător cosmic, a încercat să vi-l aducă, iar alţii au încercat săl obstrucţioneze, să-l oprească, deci acţionând în celălalt sens  ceea ce nu poate fi ascuns, pentru că se află în fiecare. Căci oricât ar părea de ciudat, totul se află în voi. Această metodă de a prelua o informaţie din exterior pentru a vă trezi la realitate nu este decât o reflectare a interiorului vostru, care depinde numai de voi. Nu întâmplător întâlniţi această informaţie într-o anumită ordine, potrivit cu vibraţia pe care o aveţi şi cu drumul vostru, fiind de fapt o întâlnire cu voi înşivă, cu posibilităţile pe care vi le aducem. Suntem convinşi că veţi avea curajul să le şi folosiţi.

Relaţiile între sisteme pornesc de la existenţa lor. Într-o masă de generalităţi se pot realiza numai interferenţe, copieri şi suprapuneri, ceea ce duce la o senzaţie de continuă nesiguranţă, la situaţia de a continua o dependenţă şi o lipsă de curaj în faţa originalităţii şi a posibilităţilor dinamice de continuare a creaţiei, deoarece câtă vreme omul nu se află pe drumul său, el se împiedică de tot ceea ce este în jur, privindu-l ca duşman şi piedică în calea propriei lui căutări. Regăsiţi-vă, eliberaţi-vă, treziţi-vă şi atunci veţi constata că nimeni şi nimic nu vă poate împiedica. Recăpătându-vă încrederea în voi înşivă, veţi putea fi deschişi universalităţii, deci oricărei posibilităţi de colaborare, fără ca aceasta să vi se mai pară ca o manifestare a unei ierarhii sau ca o obstrucţie, fără să vi se mai pară ca un element necesar de manifestare a compromisului într-o stare de supravieţuire, sau ca o necesitate de a copia ceea ce nu aveţi nevoie. A face ceea ce nu este necesar înseamnă a contesta Legea Necesităţii punându-vă în imposibilitatea de a vă recunoaşte. A oscila înseamnă a contesta Legea Ritmului. A fi fanatic înseamnă ignorarea monadei, a alternanţei dinamice între două polarităţi, dar dată de propria voastră iniţiativă. A crea inexistentul înseamnă a vă interzice existenţa. De voi depinde ca, dincolo de aparenţe, ceea ce este să se înfiinţeze ca o confirmare reală a propriei voastre creaţii. Datele pe care le transmitem sunt de cota zero, valabile pentru orice entitate, indiferent de specializarea socială sau spaţio-temporală pe care o are. Suntem convinşi că puteţi intui că, prin revenirea la realitate, multe din obişnuinţele şi activităţile care reprezintă pulsul societăţii terestre vor fi înlocuite cu elemente mai bune, determinând schimbări radicale în toţi şi în toate. Datoria pe care o avem este de a preîntâmpina acest şoc, de al atenua, mai precis, punându-vă în situaţia de a vă putea autopregăti pentru a înţelege epoca şi ceea ce trăiţi de fapt. Oricât de mult v-aţi agăţa de trecut, aceasta nu mai are cum să reprezinte o posibilitate. Mentalitatea de a face în aşa fel încât să reveniţi la un bine care era mai evident în cadrul altor epoci poate fi explicată prin acea intuiţie a faptului că, practic, într-o anumită etapă era mai bine şi că, pentru a fi iarăşi mai bine, trebuie să reveniţi acolo. Dar aceasta nu se referă la o epocă anume, ci la voi înşivă, la Christul din voi, deci reveniţi la voi pentru a putea continua. Orice proces în Planul Fizic porneşte de la superior spre inferior, deci de la vibraţii înalte, de la lumea mentală, spre vibraţii joase, care aparţin manifestării. Vibraţiile înalte nu trebuie înţelese ca bune, şi nici cele joase ca rele, armonia de fapt fiind sensul, ceea ce se poate numai printro alternanţă a acestora, printrun joc care cauzează acel echilibru dinamic inerent evoluţiei.

Urmărind societatea terestră pe parcursul unui ciclu de 26 de mii de ani, format din 4 epoci de câte 6500 de ani, vă putem spune că trecerea de astăzi se face de la o etapă a ciclului cu vibraţia cea mai joasă, aşa numita Epocă de Fier, la cea cu vibraţia cea mai înaltă, Epoca de Aur, dar aceasta nu se face mergând înapoi pe firul atâtor mii de ani, din tradiţie în tradiţie, ci mergând înainte prin spiritualizarea corpului fizic, prin aplicarea acestei informaţii care, de fapt, în voi se află. Atunci, într-adevăr, veţi redeveni astăzi pentru a putea merge într-acolo, spre ceea ce intuiţi că este bine, dar care nu se află în urmă, ci înainte, realizarea sa nefiind în copiere, ci în curajul de a participa la acest proces de metamorfoză, de revenire la o vibraţie mai înaltă, la posibilitatea manifestării divinităţii care sunteţi. Progresul nu este ceva spectaculos, dar dacă există, e perfect, căci nu vi se cere mult sau puţin, ci să fie pentru că se poate. Solteris!

Va urma,
Sursa: "Viata pe Geea"