PRINCIPIUL UNIC
(Unitatea în diversitate)
Deja intrăm întro nouă vibraţie, în care este depăşită faza critică de aparentă confruntare între vibraţiile joase şi cele înalte, căci de aici înainte cele înalte sunt dominante şi imposibil de penetrat de cele joase. Întradevăr, este începutul unei noi epoci prin continuitatea firească a datoriei şi dorinţei realizate faţă de noi înşine, fiecare în particular, şi în acelaşi timp toţi împreună. Dacă până acum realitatea putea fi privită fragmentar din pricina haosului, a dezorganizării, astăzi se regăseşte mult mai evident ceea ce până nu demult era ascuns, şi anume: manifestarea unităţii în diversitate. De asemenea, se trece la un nou ritm de lucru, în care accentul este pus pe ridicarea randamentului, a calităţii, căci vor putea face faţă numai cei ce se vor perfecţiona continuu. Această perioadă reprezintă o trecere dinamică de la obişnuinţa de a lucra întrun ritm al manifestării dat de repetare, tradiţie, mofturi adesea particulare, la un ritm firesc al continuităţii creaţiei. Realitatea va putea fi înţeleasă de cei dinamici, de cei luminoşi, de cei treziţi, fiind necesară o permanentă folosire a imaginaţiei, o continuă ridicare a calităţii. Până acum neam adresat civilizaţiei terestre ţinând cont de faptul că prezenţa noastră aici ar putea reprezenta fie un şoc, fie ceva neînţeles. Creşterea vibraţiilor, însă, nu ne mai permite să vă protejăm prin aspecte de comunicare cuprinzând elemente mai de ansamblu, mai generale, ci ne cere să ne adresăm concret, direct, căci cei care au urechi de auzit, vor auzi, iar cei care nu au ales încă, înseamnă că au ales alţii pentru ei.
Din această perioadă, departajarea este clară între cei care evoluează şi cei care au rămas la a involua. Nimeni nu poate desface ceea ce numai Omul a putut face, deci facăse voia fiecăruia, căci consecinţele nu vor întârzia să se manifeste. Ridicarea vibraţiilor determină o trecere mult mai dinamică, la nivelele de manifestare, a elementelor create la nivel de scenariu, lăsând mai puţin timp pentru contemplaţie, oscilaţie sau stări sentimentale, indiferent de natura lor negativă sau pozitivă. Căci veţi fi din ce în ce mai mult solicitaţi, până ce vă veţi trezi.
A trecut vremea teoriilor, a oscilaţiilor, a suspiciunii şi neîncrederii. Faptele voastre sunt singurele care vă pot judeca, nu cunoaşterea, nu informaţia pe care o percepeţi, ci numai faptele, iar la nivel de întreg, vibraţiile pe care le emiteţi. Nu uitaţi că sunteţi cei care sunteţi, iar binele nu poate exista decât creândul şi apoi aplicândul. În tot ceea ce faceţi, încercaţi să aplicaţi unitatea, orice manifestare abordaţio unitar, cu cap şi coadă. Înaintarea este guvernată de aceeaşi lege a continuităţii, prin ritmicitate, numai că de această dată ritmicitatea se bazează pe elemente unitare. Ceea ce la o vibraţie mai joasă poate fi fragmentat în semietape, se unifică în semietape mai întregi, ridicarea vibraţiilor determinând o ridicare a ritmului. Aceasta determină, drept consecinţă la nivelele de manifestare, sinteza, unificarea în UNUL a ceea ce este disparat. Astfel, ceea ce înainte era grabă, în prezent reprezintă continuitatea normală a răbdării.
De altfel, această comparaţie nu se referă la un nivel temporal, ci la trecerea de la al doilea val de vibraţii al Apocalipsului, la cel deal treilea. Problemele cu care se confruntă civilizaţia terestră la ora actuală pot fi sintetizate, de fapt, în una singură, şi anume aceea a organizării. Organizarea trebuie înţeleasă la modul dinamic, căci a organiza nu înseamnă a pune în ordine, a programa manifestarea, ci ai ridica randamentul, ceea ce necesită, în primul rând, imaginaţie, inventivitate, mai concret creativitate. Căci dacă nu vă recunoaşteţi creatori, acest rol vine peste voi prin această amplificare şi vor rămâne în faţa sa numai cei care se vor recunoaşte. Căci viaţa, existenţa, nu este dată la nivelul entităţii umane de "a munci", ci de "a crea".
Spre deosebire de organizarea tradiţională, organizarea dinamică este aleatorie, solicitânduvă să fiţi permanent treji, pe fază. Astfel, cei care mai presus de imaginaţie pun tradiţia, alimentaţia, lenea şi indiferenţa, se vor trezi în faţa unui vulcan în continuă expansiune, şi adesea ar putea fi prea târziu. Dar să fim optimişti, niciodată nu este prea târziu atunci când ştii ce vrei, căci a şti ce vrei înseamnă a şti ce să faci, altminteri nuţi rămâne decât să repeţi. Această unificare a diversităţii prin accelerarea ritmului poate fi realizată numai prin imaginaţie, astfel încât metoda Jurnalului ca instrument de cunoaştere, de sinteză, de refacere a unei credinţe reale, devine imperios necesară, căci ceea ce se poate face în câteva pagini de scris nu se poate face întro săptămână de muncă fizică.
De asemenea, este necesară o schimbare a concepţiei asupra timpului, de altfel timpul fiind o măsură a dinamicii interioare între formele mentale şi manifestarea fizică. Timp nu înseamnă nici 24 de ore, nici un an; atragem atenţia aici că majoritatea activităţilor sociale se bazează pe această ciclicitate, fie a mişcării de rotaţie, fie a celei de revoluţie a Geei. Este un sistem de referinţă închis care, pas cu pas, îşi pierde valabilitatea prin înlocuirea sa cu puncte de referinţă mai reale, mai universale. Dacă un lucru este bun sau nu, asta se poate vedea în necesitatea sa. Nu mai mâncaţi atunci când nu simţiţi nevoia, nu vă mai relaxaţi atunci când nu simţiţi nevoia, mai precis, nu mai faceţi lucruri numai pentru că vaţi obişnuit să le faceţi sau pentru că au mai fost făcute. La vremea respectivă ele aveau vibraţia corespunzătoare, dar în prezent şiau pierduto, necesitatea fiind mult mai dinamică şi mai aproape de realitatea divinităţii pe care o reprezintă fiecare. Aceste date nu reprezintă interdicţii, ci o metodă dinamică de a face faţă realităţii. Exploataţi, atât pentru voi, cât şi pentru ceilalţi; folosiţi pentru a fi folositori, jucaţivă pentru a nu deveni jucării, căci orice jucător poate redeveni un zeu, dar o jucărie nu are cum, pentru că nu există. Prin acest impuls dat de un nou val de vibraţii, foarte mulţi dintre voi îşi vor descoperi calităţile latente, care se vor declanşa de la sine. Va dispare din ce în ce necesitatea de a vă relaxa sau de a mânca. Totul este să observaţi acest lucru şi săl puteţi folosi, căci ceea ce ar putea părea teorie sau filosofie, inedit sau spectaculos, în realitate nu este decât o confirmare a prezentului. Normalitatea, astăzi, exclude tradiţiile, iar tradiţia nu este un termen care să definească o manifestare, ci este procesul de a repeta, deci de a bate pasul pe loc. Prin ridicarea vibraţiilor vor avea loc transformări şi la nivel biologic uman; prin amplificarea elementelor subtile, puterea energetică devine de 10 ori mai mare, iar necesitatea de a vă folosi de mâncare, de 10 ori mai mică. Astfel, acel coeficient de grade de libertate, al sistemului pe carel reprezintă fiecare, se amplifică. Ceea ce vă cere acest lucru este un minim efort de a vă recunoaşte şi de a redresa parametrii cu care deja vaţi obişnuit, aducândui la un standard din ce în ce mai perfect, şi anume: alimentaţia, informaţia şi viaţa erotică. De altfel, viaţa erotică poate fi abordată în prezent mai realist, astfel încât vom continua ceea ce am început în prima parte a acestui volum, mai precis fiind vorba de a folosi cea mai puternică energie din univers: energia sexuală, ceea ce se poate numai înţelegândo aşa cum este ea în realitate, ca energie spirituală, creatoare. De altfel, tot ce există în plan material a fost creat prin această energie, iar cel care o va redescoperi va putea continua creaţia, căci asta nu înseamnă a crea corpuri fizice pentru cei care vor să se încarneze aici, ci orice, efectiv orice veţi decide voi, astfel încât veţi putea ceea ce deja puteţi, numai că veţi şi folosi prin înţelegere, prin recunoaştere, prin bun simţ. Căci fără un control mental determinat de Jurnal şi de o alimentaţie corectă, acest aspect se rezumă la senzorial, la instinct. Deci este vorba să avem răbdare.
Abordând unitar lucrurile, se va desconspira de la sine înţelesul întregului, realizat prin formarea unui cuplu care implică entitatea întreagă, sexul fiind numai o pârghie cu care se poate ridica, pas cu pas, totul, prin folosirea sa corectă. Acesta este, în realitate, acel punct de sprijin pe care se pot construi sau dărâma universuri. Lăsaţi ca lucrurile să vină la vremea lor, căci folosirea energiei universale necesită nu atât o maturizare biologică, cât mentală, ceea ce nu se poate decât prin a doua naştere, deci prin trezire, prin revenirea la Lege, la lumea interioară, la Unul. Elementul care vă apropie de aceasta în prezent este abordarea manifestării în unitate, căci manifestarea nu este formată din mai multe lucruri, ci din mai multe diversităţi ale lui UNU, care, la rândul ei, fiecare trebuie tratată astfel. Dispare, deci, conceptul de mare sau de mic, fenomenul de comparaţie, complexele inutile, ca şi orgoliile inutile, căci realitatea nu este un element de impresie, ci un element de scenariu, concretizat la nivel fizic prin înfăptuiri, comparaţiile sau impresiile fiind doar aspecte secundare, care pot fi controlate mental.
Un lucru poate părea mare sau mic, în funcţie de propria viziune, imagine, asupra realităţii, deci este un concept relativ, în timp ce manifestarea unităţii în diversitate este realitatea etern valabilă, dintotdeauna şi pentru totdeauna, indiferent de vălurile şi perdelele sub care a fost ascunsă, de concepte, mentalităţi, ideologii sau filosofii. Fiţi voi înşivă, sunteţi Fii ai Luminii, căci lumina este pretutindeni şi vă atrage atenţia numai ceea ce deja aveţi.
Prin intrarea în Anul lui Marte, dinamica se amplifică, astfel încât nu evitaţi probele, nu abandonaţi ceea ce aţi început, lucrurile începute se termină şi numai continuitatea vă poate oferi realitatea realizării, căci a decide înseamnă a decide sensul, şi nu a oscila între manifestări, după care ar fi mai bună. Nu confundaţi binele cu manifestarea sa, ci reveniţi la sensul său. Deci, să continuăm împreună, dar a continua nu se referă numai la aceste aspecte informaţionale, ci la ceea ce facem şi faceţi zi de zi. Căci noi suntem aici la fel ca şi voi, şi împreună putem da la o parte bariera la care vaţi obişnuit să aşteptaţi de mii de ani în faţa Universului, şi putem fi siguri că împreună vom reuşi. Suntem aici ca prieteni, dar împrieteniţivă cu voi înşivă pentru a ne putea înţelege, iar asta înseamnă a vă aduce aminte. Deci, să continuăm cu îndrăzneală şi curaj. SOLTERIS!
Sursa: 'Viata pe Geea'
